Royal-Silk-Holidays



Oameni

01/10/2013

Penang, Babilonul de azi

More articles by »
Posted by:
Tags: , , , , ,
IMG_2199

Penang (Malaysia) este insula unde se intalnesc toate marile religii ale lumii, iar sufletul ei este capitala Georgetown, declarata sit UNESCO.

CINE AJUNGE IN PENANG Aflata aproape de granita cu Thailanda, insula Penang este vizitata des de turistii care vor sa-si prelungeasca sederea in Thailanda. Acestia au nevoie fie de “visa run” fie, in cazul vizelor cu mai multe intrari, de o iesire din tara care-ti da dreptul la mai multe zile de stat in Thailanda. Acesta a fost si cazul meu. Dar, desi am mers pana acolo pentru o formalitate, am descoperit unul din cele mai fascinante locuri pe care le-am vazut vreodata.

Rugaciunea muezinului din marea moschee Kapitan Keling din Georgetown umple vazduhul si curtea interioara a frumosului templu chinezesc Teochew, aflat in fata celui hindus inchinat zeitei Mahamariamman. Cei sase cavaleri incremeniti pe usa de la intrare – generali in timpul dinastiei Tang – pazesc curtile interioare, in timp ce un budda
surazator si gras este flancat pe acoperis de doi dragoni verzi. In fata mea sunt trei altare inalte in care sunt aliniate table ale stramosilor, fiecare cu cate o masa de rugaciune pe care se aprind betisoare de tamaie. Sunt aici pentru a treia oara si, ca in celelalte dati, ma bucur de linistea singuratatii. Locul pe care-l vizitez zilnic a fost creat de comunitatea chineza Teochew, venita in timpul dinastiilor Ming si Qing, si, in special, dupa razboiul opiumului. E spatiu de venerare a stramosilor, dar si centru social si cultural. In acest cuib traditional chinezesc m-am oprit sa ascult rugaciunea musulmana. Simt ca ma aflu intr-un loc care musteste de spiritualitate, intr-un turn al lui Babel in care se intalnesc si traiesc in pace toate religiile lumii.

Penang, Babilonul de azi

Zona istorica a Georgetownului, capitala insulei Penang, se intinde pe o suprafata de 109 ha si este declarat sit Unesco. Suficient pentru a descoperi o multiculturalitate coplesitoare care se reflecta in locuitori, stil de viata si spiritualitate. Fete si femei cu val pe cap, figuri asiatice sau intunecate, de indieni, barbati cu turbane pe cap, in pantaloni scurti sau cu camasi scrobite, toti traiesc intr-o stransa proximitate. Desi, ca in restul tarii, religia oficiala este islamismul, in Georgetown (si in toata insula) coexista multe credinte: diferite ramuri ale buddismului, taoismul, religia populara a chinezilor, hinduismul, crestinismul si sikhismul. Daca turnul Babilonului este locul in care Dumnezeu a amestecat limbile pamantului, Georgetown este spatiul in care se inteleg toate religiile.

Ca sa inteleg spiritul orasului, a trebuit sa-i aflu radacinile. Iar cand am facut asta, am descoperit ca toleranta si buna intelegere fac parte din zestrea comunitatii. Penang s-a intemeiat pe un amestec de oameni, omogenizat cu diplomatie si viziune de un englez, capitanul Francis Light. Prin secolul 16, era o insula locuita de cel mult 1.000 de pescari malaezieni, unde portughezii opreau pentru a-si reface proviziile de apa. Parte a sultanatului Kedah, Penang avea o asezare strategica, la intrarea nordica in stramtoarea Mallac, fiind un port natural pentru vasele arabe, chineze, europene si indiene in lunile musonice. In anul 1786, a fost oferit reprezentantului englez, capitanul  Francis Light, in schimbul sprijinirii sultanului impotriva inamicilor din Burma si Siam – pe 11 august, Light a luat in posesie in numele coroanei un loc mai mult mlastinos, prin care bantuia malaria. Capitala a fost numita Georgetown, dupa numele regelui Angliei, George III. Pentru a atrage comerciantii, Light a decretat Penangul port liber. In numai doi ani, locul a atras 10.000 de oameni de rase diferite care-si cautau norocul in comertul cu piper, cuisoare, nucsoare si, mai tarziu, zahar si nuca de cocos. Light a dat dreptul ca fiecare rasa sa-si pastreze particularitatile civile si religioase, creand un climat de toleranta si incredere. Oamenii care au venit aici au adus cu ei si festivalurile, si motivele de bucurie. Urmasii lor, printre care ma plimb acum alene, le-au pastrat – in decursul unui an, fiecare comunitate are ceva de sarbatorit: Anul Nou chinezesc; Chap Goh Meh (ultima zi a anului nou lunar care coincide cu ziua chinezeasca a indragostitilor; tinerele nemaritate aduna tangerine pe care le arunca in apa, in speranta ca viitorii soti le vor gasi); Thaipusam, un festival al
comunitatii indienilor tamil; nasterea zeitei indurarii (Kuan Yin); Hari Raya Puasa, care marcheaza incheierea Ramadanului la musulmani; Wesak Day, ziua lui Budda, cel mai important festival budist; Ziua Nationala; Craciunul crestin; Deepavali, festivalul luminilor la hindusi si sikhisti.

DESCOPERIREA La primele ore ale diminetii, orasul este linistit. Turistii dorm, restaurantele si cafenelele sunt inca inchise. Nu este nici caldura tropicala a amiezei si nici nu trebuie sa ma feresc de autobuze si de siruri de masini parcate incomod. De-o parte si de alta a soselei, se insira lipite unele de altele case care au la parter magazine, agentii de turism, anticariate sau ateliere. Coloanele din fata lor creaza binevenite pasaje umbroase. Chulia, artera turistilor si a locurilor de cazare, este inca goala. La fel si strada Campbell, cunoscuta pentru magazinele cu leacuri traditionale chinezesti. Agitatia va incepe doar pe la pranz. Localnicii sunt insa in picioare – in pietele de peste, la tarabe, in bazaruri, in locurile de mancat si la temple, iar ricsele cutreiera soselele. Impodobite cu flori colorate de plastic, cu umbrelute si cu muzica de la radio, sunt dirijate din spate, de pe o bicicleta. Interzise in majoritatea tarilor din cauza accidentelor, aici s-a ajuns la un compromis rutier; nu o data am vazut un autobuz asteptand rabdator in spatele unui atelaj.

  • Moscheea Kapitan Keling De la hotelul meu de pe Chulia Street, nu-mi ia mai mult de cateva minute sa ajung pe Jalan Masjid Kapitan Keling. Odinioara numita strada Pitt, dupa numele primului ministru britanic din vremea lui Francisc Light, William Pitt cel Tanar, Jalan Masjid Kapitan Keling este una dintre cele mai importante artere din partea orasului declarata sit Unesco. In prezent, numele ei este imprumutat de la marea moschee Kapitan Keling, iar localnicii o numesc “strada armoniei'”pentru ca este marginita de biserica St. George (1818 – cea mai veche biserica anglicana din Asia), de-a  ungul ei sunt temple ale indienilor musulmani si hindusi si case ale clanurilor chinezesti Hokkien si Teochew.
  • Templul Kuan Yin Cea mai mare aglomeratie o gasesc nu departe de templul teochew, la un alt templu chinezesc, al zeitei indurarii, Kuan Yin. Fumul de la betisoarele parfumate se intinde ca o ceata deasa, afara si inauntru. Peste tot atarna ornamente aurii si lampioane frumoase, ca un cer rosu care se pravaleste peste mine. Trei calugari se roaga si incateaza.
  • Mica Indie Ma afund in colorata si galagioasa comunitate indiana. In “mica Indie” gasesc de toate: filme si muzica indiana, afise de Bollywood, mancare, condimente, cersetori si saronguri stralucitoare. Pe strada Queen (Lebuh Queen), s-au stabilit locuitorii din sudul Indiei. S-au asezat ca la ei acasa si au ridicat un templu dedicat zeitei Mahmariamman, careia i se roaga pentru indrumare in vremuri de restriste. Prima oara l-am vazut seara, iar imaginea lui m-a inspaimintat. Luminat de jos in sus, turnul (gopuramul), cu cele 38 de figuri de zei, imi parea amenintator. In dimineata asta, il vad altfel. Zeii cu fete de elefant si cu multe maini nu mai arata atat de neinduratori, iar dantelaria colorata de basoreliefuri a gopuramului ma lasa muta de uimire.
  • Orasul britanic si cel modern Din mica Indie, pe strada Queen (Lebuh Queen) nu mai e decat vreo jumatate de ora de mers agale pana la Esplanada. Cu cat ma apropii mai mult de locul in care a avut loc geneza orasului, peisajul se schimba. Colonialistii britanici au preferat sa-si ridice institutiile in zone “aerisite”, cu vedere la mare, in apropierea bisericii anglicane. Spatiile verzi sunt largi, soselele au cate patru benzi pe sens. Biserica St. George, palatele impresionante ale dministratiei engleze, marele turn cu ceas al reginei Victoria, inalt de 60 de picioare – fiecare picior reprezentand un an din domnia ei – ruinele moderne ale Cornwallis (cu figuri de carton in care sa te
    pozezi, peluze si bare de aluminiu) toate imi amintesc ca, desi in Malaysia, ma aflu pe taram, la origine, britanic. Amestecul de stiluri merge si mai departe. Peste casele si cladirile vechiului Georgetown, vad zgarie-norii din sticla ai noului oras. Zona carosabila se largeste considerabil si devine greu de traversat din cauza raritatii trecerilor de pietoni si a semafoarelor, care urmeaza, acolo unde exista, reguli arbitrare. Dar un chinez batran imi arata calea: se fac 20 de minute de cand stau pe marginea soselei-autostrada, inspaimantata de imaginea a opt benzi aglomerate pe care trebuie sa le strabat, cand trece pe langa mine. Fara graba, ca un balerin printre masini, strecurandu-se, facand piruete, dansand cu vehiculele care il ocolesc fara sa-l atinga sau sa-l claxoneze. Ii urmez exemplul.

DRUMUL SPRE CASA Timpul a trecut repede. Caldura incepe sa ma moleseasca – o simt pana-n moalele capului, precum arsita care-l lovea in crestet, ca o sabie, pe colonelul Lawrence, al lui Mircea Eliade. Caut locurile umbroase si lungesc pasul. Depasesc biserica anglicana, devenita orbitor de alba, fac slalom printre masinile si trecatorii din Mica Indie (in fata templului hindus, cativa cersetori implora mila, in plin soare) si o iau pe Chulia, spre casa. Din minaretul moscheei Kapitan Keling, si dintr-o alta moschee, apropiata se inalta rugaciuni cantate catre Allah.

INFO UTILE

Daca ajungi in Penang pentu a-ti prelungi viza, nu ai prea multe de facut. Majoritatea hostelurilor se ocupa de asta; iti lasi pasaportul la receptie (ei umbla la autoritati), iar dupa cateva zile il recuperezi cu stampila necesarea.

Desi capitala Geogetown este plina de turisti, vei gasi, cu siguranta, loc de cazare. Mergi pe strada Chulia unde se insira zeci si zeci de hosteluri.

Alte articole despre viza: Goana dupa viza, Alte tipuri de viza

 



About the Author






0 Comments


Be the first to comment!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *