Royal-Silk-Holidays



Oameni

12/04/2016

Despre bucătăria thailandeză (și ponturi pentru “evadări” culinare)

More articles by »
Posted by: Adina
Tags: , , , ,
Despre bucataria thailandeza (si ponturi pentru evadari culinare)

Relația mea cu bucătăria thailandeză nu a fost întotdeauna bună. Primul contact a fost, de altfel, dezastruos și nu știam cum o voi scoate la capăt timp de trei luni, cât am stat atunci în Thailanda.

Nu suportam iutele, nu suportam mirosul de curry, nu-mi plăcea supa de orez și o detestam pe cea de cocos. Așa că am dat-o pe orez prăjit, pe pad thai și am mâncat atât de mult încât acum prefer să mă țin departe de ele. Pe la sfârșitul celor trei luni, cum nu mai mergeau nici pad thai-ul și nici orezul prăjit, am început cu pâine prăjită cu usturoi și alte minunății. Salvatoare pentru mine au fost pizza lui Jenny, salatele de fructe preparate la un restaurant al unui cuplu germano-maghiar, ieșirile la târgul de mâncare din Thong Sala (în imagine) și micul dejun european de la World’s End (preferatele mele erau ouăle benedict și iaurtul cu fructe și cereale).

Nici a doua oară nu m-am descurcat mai bine. Pe Koh Bulone aveam pește din belșug. Dimineața sau la pânz mergeai la Jaza și îți alegeai peștele (erau pești imenși) pe care să ți-l pregătească pentru seara. Cu sos tamarind sau cu usturoi prăjit, fript sau la grătar, cum doreai… Dar, timp de două luni, eu am mers pe pulpe de pui cu cartofi prăjiți, paste și mâncarea de la Fabrice – ochiuri, prăjiturele etc. Mă mir și minunez chiar și acum de mine, când îmi amintesc. Și, trebuie să recunosc, preferințele mele culinare erau cam dureroase pentru buget.

Cum am ajuns să iubesc bucătăria thailandeză

Revenirea din acest an în Koh Phangan a fost cu noroc, căci lucrurile s-au schimbat radical. Într-adevăr, mai găteam uneori acasă mâncare thailandeză folosindu-mă de rezerva de plicuri cu pastă de curry și mă gândeam cu nostalgie la felurile pe care le servea Cătălin, dar credeam că  ceva doar de moment, un moft… Dar nu era așa. În prima seară, în Samui, am mâncat pe stradă un orez cu curry, iute rău, de care Cătălin nu s-a putut atinge, pe care l-am dat gata imediat. Nu conta că ploua și că masa nu avea umbreluța, nu conta că mă ardea gura… a fost exact ceea ce aveam nevoie. Iar apoi, încetul cu încetul, am avut curajul să încerc și restul mâncărurilor thailandeze de care până acum nu mă apropiasem. Ajunsă în Chaloklum, la Leo Thai Food (în bucătăria lui Puk) și Nongnook, am încercat tot ce găseam în meniu la secțiunea mâncare thailandeză și preferatele mele sunt:

  1. Curry verde
  2. Tom Yam cu creveți (Tom Yam Kung)
  3. Tot felul de legume cu chilli
  4. Supa de tăiței cu pastă de chilli
  5. Chilli prăjit (fried chilli) cu orice pe lângă el
  6. Penang curry

De la no spicey, am ajuns la little bit spicey, la one chilli și la spicy. Am observat că secretul stă în orez și în legumele crude. Dacă beau apă ca să-mi sting focul, gustul amar al capsaicinei este și mai pregnant. Pe mine mă ajută să mănânc în felul următor: iau o lingură din curry (sau orice mâncare am în față) și o pun peste puțin orez, în acest fel mănânc mai mult orez și mai puțin curry. Mi se pare că iuțeala este mai suportabilă și gustul este chiar plăcut. La început, puneam orez în mâncare, dar nu ajuta prea mult. Nu te feri de legumele crude, să știi că și ele răcoresc.

Despre bucataria thailandeza (si ponturi pentru evadari culinare)#2

Ca să ajung la aceste “performanțe” am avut nevoie de timp de vizite repetate în Thailanda și de luni bune de împrietenire cu bucătăria thailandeză. Chiar dacă nu a fost dragoste la prima degustare, sunt sigură că este una durabilă. Pentru cei care intenționează să meargă pentru prima oară în Thailanda și sunt  îngrijorați de aspectul culinar, sfatul meu este următorul: nu aveți motive de îngrijorare, chiar dacă mergeți cu un copil mic (noi am mers cu Vladimir de la 9 luni și aveau chiar și laptele praf pe care i-l dădeam eu lui Vladimir – Nan), veți găsi atât mâncare thailandeză, cât și occidentală, iar localnicii sunt atenți la specificațiile privind iuțeala mâncării.

Evadări culinare în Chaloklum

Chaloklum a fost pentru mine locul ideal de împrietenire cu bucătăria thailandeză. Aici găsești de toate: mâncare thailandeză, pește, iar dimineața, lângă 7Eleven, localnicele ies cu mâncare – cu feluri foarte iuți, preparate pentru thailandezi (nu am văzut străini pe acolo). Dacă totuși te saturi de iute și simți nevoia unei “evadări” culinare, ai așa:

  • excelentul World’s End, restaurantul Lottei Follows, unde iei cel mai bun mic dejun de pe insulă, bei cafea ADEVĂRATĂ, te delectezi cu presa și cu discuții din cele mai surprinzătoare, în care fiecare dintre cei prezenți are ceva de spus.
  • pastele  și pizza lui Jenni. Locul și omul nu mai au nevoie de prezentare, am declarat deja că sunt fanul lor.
  • Rimini: paste cu fructe de mare, salată cu fructe de mare și alte minunății care dau dependență.
  • pentru o supă de tăiței bogată, gustoasă și hidratantă, îți recomand restaurantul lui PA (pune un vârf de cuțit de pasta de chilli în ea și nu vei regreta).
  • pentru supa de orez, îți recomand să mergi la North Beach (în materie de supă de orez, North Beach bate toate restaurantele în care am fost în Thailanda).
  • pentru vedere asupra golfului Chaloklum, urcă la Belvedere (spre Haad Khom). Nu o să regreți. Locul e liniștit, ai parte de apusuri memorabile și mâncarea e acceptabilă.

Și desigur, mai sunt: orezul lipicios (sticky rice) cu mango, prăjiturelele verzi, cu textură ușor gelatinoasă, care sunt din orez, ananasul, mangoul, pepenele, bananele, fructul dragonului, din care poți face incredibile salate de fructe.

Dragii mei, poftă bună! 🙂

 



About the Author

Adina





One Comment


  1. Diana

    Ce pofta mi-ai făcut de sticky rice! Sa înțeleg ca mai trebuie sa merg de doua ori pentru a putea savura mâncarea thailandeza 🙂 Fructele, in schimb, sunt delicioase!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *