Royal-Silk-Holidays



Experiente

27/07/2012

Homestay in Thailanda

More articles by »
Posted by:
Tags: ,
IMG_9117

Homestay in Thailanda este o experienta unica in viata. In locul camerelor de hotel cu care ne-am obisnuit, locuim in gazda, la marginea orasului Langu. Dar, in casa mica a lui Kae, suntem rasfatati si tratati ca niste printi.

Text: Adina Branciulescu

Ne aflam in apropierea orasului Langu, din sudul Thailandei, si locuim cu Kae si fiul ei de 6 ani, Bisza. Nu este un resort de lux, precum cele din brosurile ilustrate, cu tinere thailandeze cu flori in par care te invita la masaje cu pietre fierbinti, yoga sau alte minunatii. Dimpotriva, ne aflam in mijlocul unor oameni modesti, care locuiesc intr-un cartier marginas, dar care ne-au primit cu bratele deschise.

Homestay in Thailanda: “Casa noastra e si casa voastra!”

„Vecinii mei abia asteapta sa va cunoasca“, ne-a spus Kae la aeroportul din Hat Yai, fericita si mandra ca am acceptat sa venim in casa ei. Am ajuns aici din intamplare. Kae a aflat de noi de la Autoritatea de Turism a Regatului Thailandei (TAT) si ne-a chemat sa locuim la ea. Nu pentru bani, pur si simplu ca sa ne cunoasca. La aeroport nu-mi puteam ascunde nerabdarea de a cunoaste femeia care, din senin, lua in casa ei o familie de europeni. A aparut dupa zece minute, politicoasa, zambitoare si stanjenita din cauza intarzierii. Micuta si firava, Kae arata mai tanara de cei 36 de ani pe care-i are – o zestre a naturii pe care o dobandesc multi asiatici. „Casa mea e si casa voastra“, ne-a zis si ne-am imprietenit pe loc. Apartamentul ei este mic: living si bucatarie in aceeasi incapere, un dormitor si o baie. Casa este cat una de la noi de la tara, dar impartita in patru spatii de locuit precum cel in care stau Kae si Bisza, despartite de pereti subtiri de parca ar fi de carton. Noi dormim in living, ea si Bisza, in dormitor. Baia este compusa dintr-un WC turcesc si doua butoaie mari care se umplu cu apa cu furtunul. Apa o torni rece peste tine cu niste castroane verzi, de plastic. Cand vine ora mesei, intindem pe jos o rogojina rotunda si asezam pe ea bolurile cu mai multe feluri de mancare pe care le combinam dupa cum avem pofta: in aceeasi farfurie pot fi orez, supa de legume si ierburi aromatice, calamari fierti in sos de peste, carne de vita, fructe de mare, peste si omleta. Dormim pe jos, pe o plapuma. Traim experienta de homestay in Thailanda la maximum!

DUPA PLOAIE De dimineata, unul dintre vecini a iesit cu chitara si partiturile in fata casei, s-a cuibarit pe scuter si, de atunci, canta sfios ca un greiere melancolic. Sa fi fost inspiratia, plictiseala, cine stie… poate l-a chemat racoarea placuta a diminetii care urmeaza unei ploi tropicale. Sotia lui, in brate cu baietelul de cateva luni, iese din cand in cand, il asculta si apoi dispare in casa. Femeile in varsta si copiii care nu au mers azi la scoala s-au adunat in foisor, la umbra, si sporovaiesc sau se joaca. Vorbesc repede, in limba lor neinteleasa de mine, dar atat de melodioasa. „Sawadee-kaa“, ma saluta cand ma alatur grupului.

TOPAIALA PRIN NOROI Ei nu vorbesc o boaba de engleza. Eu, de thailandeza. Il iau pe Vladimir, baietelul nostru de aproape 2 ani cu ei, il rasfata si si-l trec unul altuia in brate. Kae a iesit sa intinda niste ciorapi de-ai lui Bisza care a plecat la scoala inca de la ora sapte si se va mai intoarce la cinci dupa-amiaza. Pisica pe care o hraneste toata lumea de pe aici cerseste de mancare in fata unei usi deschise, vacuta care sta in spate, dormiteaza, iar gainile scormonesc peste tot dupa mancare. Baltile de dupa ploaia de aseara incep sa dispara, inghitite de pamantul rosu. Rapaiala i-a scos din case pe toti copiii, care au topait dezbracati prin balti si noroi pana au fost luati cu forta de mame, despuiati la fundul gol, spalati cu furtunul in fata casei si apoi dusi la culcare. Ploaia a continuat toata noaptea.

IN STIL MUSULMAN Sudul indepartat al Thailandei, aflat la granita cu Malaysia, este o zona majoritar musulmana. „Aveti grija, va aflati intr-o regiune probabil xenofoba“, ne-a scris un prieten pe e-mail, amintindu-ne ca pe aici au fost conflicte religioase in urma cu ceva ani. Dar singura diferenta fata de restul tarii este ca templele budiste sunt inlocuite de moschei, iar femeile poarta capetele acoperite. In rest, acelasi comportament deschis si prietenos, multe zambete si dragoste pentru Vladimir. Ieri, am iesit la un picnic la malul marii cu Suhab, Sinma, Taa si Haris – vecini si niste prieteni de-ai lor. Am pescuit impreuna cu navodul, am mancat peste si pui fript, pepene, orez si kang som – un fel de curry, considerat o delicatesa. Toate, pregatite pentru noi.

CEL MAI FRUMOS PICNIC La sfarsitul mesei, unul dintre ei s-a urcat intr-un cocotier si ne-a adus trei nuci de cocos mari cat niste mingi de fotbal. Suhab l-a asezat pe Vladimir intr-un carucior de lemn, ca o roaba, si l-a plimbat minute bune pe malul marii. Ne-au dus si pe la targul de peste care se tinea in Pak Bara, orasul mai mare din zona. A fost cel mai frumos si voios picnic din viata mea. Nu prin cuvinte ne-am inteles cu oamenii, ci cu zambete si prietenie. Nu stam in conditii luxoase. Nu am unde sa fac masaj thailandez, iar hotelurile din zona nu au spa-uri. Dar avem ceva ce nu am fi putut cumpara nici cum mii de euro: locuim cu niste thailandezi, ca niste thailandezi, invatam felul lor de viata si, in loc de servicii ireprosabile si amabilitate contra-cost, primim prietenie si sinceritate. Acest scurt, dar sincer homestay in Thailanda va ramane pentru totdeauna in amintirea mea: cand am ajuns aici, un barbat a fugit dupa mine ca sa-mi spuna singurele cuvinte pe care le stia in engleza: „Welcome in Thailand !“.

INFO UTILE:

Cand nu se aplica taxa de farang“

Preturile din Langu si Pak Bara sunt surprinzator de mici – de câteva ori sub preturile din alte locuri turistice ale Thailandei. Explicatia e simpla: pe aici nu prea sunt turisti, in oraselul Langu suntem singurii occidentali, iar preturile sunt pentru thailandezi, nu pentru farangi (straini). De exemplu, o masa cu trei portii de supa de orez, doua de pad thai (specialitate cu taitei), placinta, sucuri naturale si desert a fost doar 200 bahti, echivalentul a aproximativ 20 de lei. In alte parti (insulele Samui, Phangan, Phuket), 200 de bahti este o pizza sau doar o supa. Acelasi lucru e valabil pentru benzina, inchiriere de scutere, fructe si haine. De aceea, oriunde ai merge, e foarte important sa te imprietenesti cu localnici care sa te plimbe si sa-ti arate prin locurile lor secrete, care nu au „taxa“ de farang.

Daca ti-a placut articolul, citeste si Homestay in Koh Phitak

Articol aparut in „Adevarul de weekend“, 17-18 decembrie 2011.

 



About the Author






2 Comments


  1. bianca

    cat de frumos!
    minunat…
    intradevar, o experienta carte valoreaza infinit mai mult decat luxul dintr-un resort ,,de lux,, 🙂


  2. Andronesi alexandru

    O poveste fascinanta despre o parte a lumii pe care o sa o cunosc cat de curand! Multumesc Adina!!!



Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *