Royal-Silk-Holidays



Locuri

21/11/2011

Anantara Golden Triangle vs Mandarin Oriental Dhara Dhevi

Mandarin-Oriental-Dhara-Dhevir

Anantara Golden Triangle vs. Mandarin Oriental Dhara Dhevi: doua hoteluri de lux din Chang Rai si Chang Mai, concurente in stele si rafinament.

Text: Anca Ciuciulin

Mandarin Oriental Dhara Dhevi, Chang Mai: impresie rafinata de vechime

Mandarin Oriental Dhara Dhevi din Chiang Mai e construit asa fel incat sa sugereze subliminal o aristocratica resedinta rurala, intinsa pe hectare bune. Arhitectii, cu abilitate laudabila, au creat un univers fabulos de „autentic”: ulite cu vile traditionale si curti private, cu foisor pe lac si copaci „seculari”. Toate amplasate in jurul unui ogor plantat cu orez, cu toata recuzita presupusa de o activitate agricola: moara de apa, boi la jug, snopi legati, taranul care lasa din cand in cand sapa pentru a ingana o doina din fluier. Totul reprodus impecabil (ca la Muzeul Satului), inclusiv lemnul invechit al podetelor sau rusticele bluze din bumbac gros, incheiate cu snur, nu cu nasturi. Turistul pricopsit, contra a 1.000 si ceva de euro, poate locui intr-una din aceste vile cu parter si etaj. Si pian. Si jacuzzi in curte, si alt jacuzzi langa dormitor. (Acuma, recunosc, mi-a luat ceva – inclusiv graiul – pana m-am obisnuit cu ideea ca toata casoaia e numai pentru mine. Dupa cazare, am urcat si coborat de vreo patru ori scara exterioara dintre livingul-salon decorat cu artefacte catre dormitorul de 30 m si baia de 20, sa nu ratez vreun colt, vreun detaliu, vreo clanta. Nici dupa trei zile nu m-a parasit senzatia de ilicit, ca locuiesc intr-un muzeu si ma vor da afara daca or sa se prinda ca ating si intorc pe toate partile statuile si perdelele si cuferele… Si n-am furat nimic, jur, in afara de sapun.) Rafinamentul ansamblului este desavarsit de faptul ca, intentionat, colturi si alei si ziduri sunt pe ici-colo lasate in ruina, pentru a accentua impresia de trecere a secolelor peste Mandarin. Cand colo, e construit abia acum 20 de ani, dar este speculat impecabil potentialul de „autentic” si vetust. Zona de receptie a hotelului este insa o bijuterie de care n-am sa ma leg, oricat de carcotasa as fi. Si nu, nu spun asa pentru ca strugurii sunt acri – cel putin cand nu-ti sunt oferiti de TAT.

Anantara Golden Triangle, Chang Rai: lux de necontestat

La concurenta, Anantara Golden Triangle. Alt hotel de lux lux lux lux lux. De cinci ori. O fi la mijloc autosugestia, misterul acestui colt de lume unde se intersecteaza nu doar Thailanda cu Myanmar si Laos, ci si povesti in care personajul principal e opiumul, cu traficanti periculosi si cu tradatori ce sfarseau pe fundul Mekongului. Oricum, dupa mine, Anantara isi canta „partitura” turistica intr-o gama mai subtila decat opulentul Mandarin. Receptia (foto deasupra) este in permanenta penumbra, muzica in surdina, parola e discretia, calmul e tinuta obligatorie, in atmosfera e emanata o evidenta influenta indiana. Camera e mare, dar nu ostentativa, ci doar foarte boiereasca. Fara opulenta. Fara stridenta. Fara trucuri decorative. Iar impresia generala e ca trebuie sa privesti totul in jur cu ochii doar intredeschisi, nimic nu te indeamna la holbare.  Nici macar kilometrii care se intind de sub terasa catre misteriosul Triunghi de Aur, cu dealuri, paduri infinite si elefanti scaldati in rau. Totul se desfasoara au relanti, parca si pulsul mi-e mai lent… Iar peste toate, o senzualitate aproape palpabila. Habar n-am din ce vine. Cred ca din lumina si mirosuri.

In fine, e inevitabil sa fac comparatia si sa aleg: daca Mandarinul este un tanar boier de tara – usor parvenit, dar totusi „scolit la Paris” –, Anantara e din os domnesc. Votez categoric pentru. Chiar daca sapunul lor n-a fost cine stie ce.

 



About the Author






0 Comments


Be the first to comment!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *