Royal-Silk-Holidays



Experiente

19/01/2012

Bauturi thailandeze

IMG_2141

Bauturi thailandeze populare: o critica lichida, stropita cu Chang, Singha si Sang Som, dar bazata pe observatii solide. 

Ai gustat vreodata (macar cand erai mic) apa din bateria de masina? Asa este apa de baut din Thailanda. Si ma refer la apa scumpa, sterilizata industrial si imbuteliata la pet, pe care o cumperi din magazine cu 2-2,5 lei sticla de 1,5 litri. In stare « naturala », apa asta de la tropice, statuta, salcie, din rezervoarele  care colecteaza apa de ploaie, este atat de vie, incat  te rog : nu te gandi s-o bei – nici macar sa te speli pe dinti cu ea. Risti sa ai la propriu, a doua zi, broaste in burta…. Thailandezii mai saraci care totusi o beau s-au obisnuit cu ea si oricum – o fierb mai intai.

 Invatat cu apa gustoasa de izvor pe care o aveam acasa la Ibanesti, Mures, (si cu berea nefiltrata care se face intr-o fabricuta obscura din acelasi sat) am crezut ca o sa mor de sete in primele zile in Thailanda. Noroc ca am descoperit sticlele de Soda Water, la preturi intre 0,7 si 2 lei, in functie de unde o cumperi. Are gust de sifon comunist, dar e totusi un gust. Apa plata de aici trebuie tratata chimic pentru a omora totul din ea ; e o apa moarta. Si chestia cea mai naspa e ca totul, de la bere la coco cola, de la supa la suc – este pe baza de apa din asta moarta.

 Inca de la ultima descindere in Thailanda, m-am jurat sa nu mai  beau niciodata apa sau alcool thailandez. Ma hidratez strict cu suc de nuca de cocos, o bautura cu adevarat fantastica, atat in ceea ce priveste gustul, cat si proprietatile. Dar pana a ajunge la nuca de cocos, la divina nuca de cocos, m-au mancat sfinti nenumarati si paharul meu a trecut prin multe furtuni.

Ca informatie preliminara, trebuie spus ca tot acoolul are un pret prohibitiv aici. Thailanda, tara budista prin excelenta, lupta cu succes impotriva consumului de alcool, lovind direct in buzunarul pacatosilor.  La vremea cand scriu randurile astea taxele pe alcool sunt de cca 300%. Dar sa le luam pe rand.

Bauturi thailandeze: de la vin, la bere, suc si ceai

(Mai trebuie precizez din start ca in randurile de mai jos  discut bauturile pe care le gaseste plebeul de rand pe toate drumurile. Hotelurile si restaurantele de 5 stele sunt de pe alta planeta, cu care nu avem treaba decat din joi in pasti).

 Vinul  e scump si greu de procurat (cu exceptia Thailandei de sud unde traficantii aduc alcool din Malaezia mai ieftin ca braga din Europa). De regula, e vorba de vin prost de masa din Europa sau America de sud. Altfel, pe cai legale, la un mic restaurant fara pretentii, un pahar costa in jur de 10 lei.

Exista 3 tipuri de bere autohtona – Singha, Chang si Leo – in ordinea pretului. Man, mana drepta a noului patron de la Panka Bay Resort imi explica ca thailandezii prefera Leo chinezii – Singha, iar europenii – Chang.  In Thailanda se mai gaseste si berea malaeziana Tiger, dar si Heineken.

 Mie unul mi se pare ca toate au acelasi gust de posirca facuta din praf de bere dizolvat in apa asta nefericita. Toate sunt imitatii jalnice de bere. (sa ma ierte cei care sunt fanii acestor branduri). O sticla mare de bere (750 de ml) costa in jur de 10-15 lei. O doza mica de aluminiu – un jur de 5 lei.

Amatorilor de alcool de orez le recomand doua marci de rachiu de aprox 30 de grade : Sang Som si  Hong Thong. (ambele costa cam 15 lei sticla de 0,33 l). Exista si Lao Cao, marca preferata de localnici : 6 lei sticla de 0,33 l. Nimic nu se compara insa cu la palinca noastra de père, facuta in casa, la Mures….

Localnicii beau in draci Coca Cola, Fanta sau Sprite – aici toate un gust cumva aparte, dulceag. O doza costa in jur de 2 lei.

 Sucurile naturale sunt apanajul farangilor (cum li se spune turistilor straini). Sunt de regula scumpe : peste 7 lei paharul. Cand comanzi un suc fresh e  foarte important sa spui dinainte cum vrei sa fie. Eu unul am mereu grija sa spun : no ice, no sugar. Altminteri te trezesti cu un pahar de gheata in care au pus cateva lopeti de zahar si pe unde mai ramane loc, ceva suc natural.

Preferatul meu e sucul de pineapple, dar “no sugar, no ice”.

Sucul de portocale, chiar daca nu adauga in el zahar, e o siroposenie pe care nu o pot bea. Portocalele asiatice sunt incredibil de dulci si fara gust de citrice adevarate. Pentru aventurieri – exista suc de pepene sau de orice altceva ce se poate stoarce.

 Cafea si ceaiul sunt de regula de la plic. Localnici nu beau asa ceva. Dar exista in orice bodega care se respecta, strict pentru farangi  – care strang din dinti si beau. Exceptie face zona de nord a Thailandei, cultivatoare de ceai si zona de sud – unde gasesti cafea malaeziana.

Pentru mine, cea mai buna bautura din Thailanda (din lume !) este sucul de nuca de cocos.

Nuca de cocos verde (2,5-3 lei pe strada, sau 5 lei la restaurant) e o  minune alimentara. Dupa ce termini de sorbit sucul, pulpa alba din interior iti da de lucru la scormonit cu lingurita minute bune.

In ultimii ani, pretul nucile aproape s-au dublat. Productia Thailandei  a scazut considerabil atat din cauza dezastrelor naturale suferite in ultimii ani, cat si datorita faptului ca fermierii se indrepta spre culturi mai rentabile.

Sucul este o sursa bogata de antioxidanti si cea mai buna modalitate de hidratare la tropice. In nucile mai mari si galbene, lichidul semi-fermentat e folsit  pentru gatit. Din pulpa interioara, alba se prepara lapte de cocos (nam kofee), fara de care nu se poate pregati curry-ul.

*Preturile listate in acest material sunt aproximative (variaza de la zona de la zona) si deja convertite de mine in lei.



About the Author






0 Comments


Be the first to comment!


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *